CE CITEŞTI PÂNĂ ÎNCEPE SERIALUL URZEALA TRONURILOR?

Luna iulie a sosit în sfârşit, iar asta însemnă că mai avem puţin până la sezonul 7 din Urzeala tronurilor. Doar o săptămână ne mai desparte de reîntâlnirea cu personajele noastre preferate şi aflăm cineva va câştiga lupta pentru Tronul de Fier. Ce facem până atunci? Bineînţeles, putem reciti Seria Cântec de Gheaţă şi Foc, dar mai sunt o mulţime de alte lumi fantastice care merită descoperite. Mai jos, vă propunem patru cărţi şi serii pe care le puteţi citi în aşteptarea noului sezon. În ele veţi găsi  conspiratori la fel de periculoşi precum Varys sau Littlefinger, războinici precum Brienne sau Jaime, lupte pentru putere şi poveşti de dragoste. De la romane singulare la serii epice, veţi avea multe pagini care să vă ţină ocupaţi.

Luna nouă, de Ian McDonald

Imaginaţi-vă că Westeros este pe Lună, iar în loc de familiile nobile care conduc cele 7 regate sunt familii de corporaţii care luptă pentru putere prin orice mijloace. Chiar dacă tehnologia îi protejează pe oameni de mediul înconjurător, cele patru elemente esenţiale pentru viaţă – apa, aerul, carbonul şi informaţia – au un preţ. Se poate spune că esteUrzeala tronurilor în spaţiu, cu un decor construit genial şi decorat cu abilitate, astfel încât vei intra în acea lume, cu multe personaje care funcţionează atât individual cât şi ca ansamblu în familiile create de McDonald si cu o poveste compusă din mai multe fire narative pline de comploturi şi mistere. Luna nu este un loc sigur.

Trilogia Prima lege, de Joe Abercrombie

Un fantasy întunecat şi dur, trilogia lui Joe Abercrombie este des comparată cu seria lui George R.R. Martin datorită naturii violente şi a tendinţei personajelor centrale de a părăsi tabla de şah a poveştii. Abercrombie construieşte o luma răvăşită de război, mult mai barbară decât Westeros, în care două imperii, Uniunea şi Gurkhul, se războiesc, manipulate din umbră de doi magi rivali. Personajele sunt diverse, de la regi şi generali, până la ţărani şi soldaţi obişnuiţi şi toate poveştile lor merită citite. Atmosfera este extrem de întunecată, iar Abercrombie nu se teme să ne descrie ororile războiului folosindu-se de un realism neobişnuit pentru fantasy.

Trilogia Farseer, de Robin Hobb

Robin Hobb a creat o poveste care a dat startul unui întreg univers fantasy, cu trilogii adiacente şi continuări ale poveştii începute în Asasinul regal. În Regatul celor Şase Ducate intrigile şi comploturile se tin lanţ, iar din exterior, dincolo de mare, piraţii ameninţă siguranţa regatelor de coastă. Fitz este un bastard regal prins în mijlocul acestor evenimente, dar descoperă că, deşi toţi încearcă să îl folosească sau săîl îndepărteze, joacă un rol mult mai important decât oricine. Iar magia creată de Hobb este cu totul deosebită. Unii sunt înzestraţi cu Meşteşug, un tip de magie care permite citirea şi influenţarea gândurilor, comunicarea telepatică şi chiar mai multe, iar alţii au magia Harului, care le permite să comunice cu animalele şi să se lege de acestea. Ambele însă au dezavantaje, Meşteşugul provoacă dependenţă, în timp ce Harul nu doar că este privit cu ochi răi de oamenii obişnuiţi, dar te poate face să îţi pierzi umanitatea şi să te comporţi ca un animal.

Seria Vise întunecate, de N.K. Jemisin

În mod surprinzător, Jemisin a creat o duologie, contrar trendului din genul fantasy de a construi lumi uriaşe şi a spune poveşti întinse pe mai multe volume. Lumea deşertică din serie este exotică şi misterioasă, amintind de Orientul Mijlociu. O lume în care visele sunt mai mult decât reprezentări ale inconştientului, sunt baza magiei şi pot fi folosite atât pentru a vindeca şi a da viaţă, cât şi pentru a ucide. În străvechea cetate Gujaareh, pacea este legea supremă. Străjerii care menţin liniştea statutului, colectorii, se mişcă nevăzuţi pe acoperişurile cetăţii, învăluiţi de umbrele străzilor prăfuite ale oraşului. Iar din întuneric acţionează Preoţii Zeiţei Viselor, asasini care fură visele celor marcaţi de zeiţă. Dar războiul cu triburile deşertice şi imperiile vecine ameninţă pacea, în timp ce Prinţul Gujaarehului încearcă să ia toată puterea din mâinile oamenilor zeiţei.

PIERDUȚI ÎN UNIVERSURI FICȚIONALE – recenzie FANGIRL, de Rainbow Rowell

TITLU: Fangirl

AUTOR: Rainbow Rowell

PUBLICAT DE: Editura YoungArt

DESCRIERE: Toată lumea este fan al lui Simon Snow, dar Cath și Wren sunt cele mai înfocate admiratoare ale lui, scriind propriile povești despre magicianul adolescent. Fac asta cu pasiune, încercând să se ascundă de problemele lor în universul ficțiunii, unde totul este posibil. Deşi gemene, cele două fete sunt cum nu se poate mai diferite. Părăsite de mamă și crescute de un tată în căutarea echilibrului sufletesc, ele trebuie totuşi să înfrunte viaţa reală. Care le va despărţi pentru un timp. Dar care le va învăţa cât de frumoasă poate fi studenția. Și cât de mare este puterea iubirii. Iar Cath va descoperi ce înseamnă să devină scriitoare în toată puterea cuvântului.

RECENZIE:

Vreau să încep această recenzie cu un exercițiu de sinceritate. Câți dintre voi ați fost, în ultima perioadă, catalogați drept „fangirl” sau „fanboy” doar pentru că ați avut curajul să luați apărarea fandom-ului de care aparțineți sau pentru că v-ați ieșit din minți când ați auzit cele mai noi știri despre scriitorul sau actorul vostru preferat? Nimeni? Ei bine, eu aș putea umple un roman întreg doar cu momentele și izbucnirile necontrolate de fanboy pe care le-am avut în ultima jumătate de an și să las loc de o continuare pentru cele la care am fost martor. Da, sunt un fanboy: Harry Potter, DC, Marvel, cărți, seriale, filme, you name it, așa că nu ar trebui să mire pe nimeni că am fost mai mult decât entuziasmat să citesc romanul lui Rainbow Rowell, unde mai pui că mi-a plăcut la nebunie Eleanor & Park.

Cath și sora ei geamănă, Wren, au fost dintotdeauna fascinate de lumea magică a lui Simon Snow, eroul seriei de romane alături de care au copilărit și, de-a lungul timpului, au publicat diverse fanfic-uri ce se învârt în jurul lui Simon și a eternului său rival din serie, Baz, care în poveștile celor două fete ajung mereu să… se îndrăgostească unul de altul. Înainte de publicarea ultimului volum din serie, dar și de începerea primului an de facultate, Cath începe lucrul la Nu renunța, poveste care ajunge să fie chiar mai apreciată decât seria principală de unii fani. Dar, odată ajunse la facultate, Cath și Wren o iau pe drumuri separate, experimentând anii studenției în feluri diferite, unice.

Eleanor & Park mi s-a părut un roman adrabil, extrem de heart warming, pe care-l poți citi în momentele când nu ești tocmai în apele tale și să te simți bine aproape instant. Fangirl a avut același efect asupra mea, doar că a fost oleacă mai personal, datorită subiectului abordat simțindu-mă mult mai atașat de personaje și întâmplările prin care trec. Ceea ce m-a atras în primul rând la carte, partea de fandom, mi s-a părut extrem de realist executată, autoarea prezentând-o așa cum este, cu tot cu bune și cu rele, cu neajunsuri și beneficii. Viața unui fan este… complicată; pentru cineva din exterior poate părea ceva total aiurea, de neînțeles, însă cei care au trecut printr-un fandom măcar o dată în viață se vor regăsi în „papucii” lui Cath: pereții acoperiți cu postere, tricouri cu imprimeuri ale căror mesaje ascunse sunt imposibil de descifrat de non-fani, momente în care mintea-ți zboară involuntar spre personajele mult îndrăgite, luni sau poate chiar ani întregi de așteptare până la apariția următorului sezon din serialul preferat sau al celui mai nou roman scris de autorul care ți-a marcat viața într-un fel sau altul.

Nu știu de ce, dar înainte să încep să citesc cartea, aveam impresia că Fangirl va fi 100% despre Cath și opera ei fan-fiction, așa că imaginați-vă cât de surprins am fost să descopăr că e mai mult, mult mai mult de atât. Pe lângă privirea de ansamblu asupra vieții de fan, Fangirl este o poveste înduioșătoare despre familiile în care unul dintre părinți nu se mai află în peisaj din varii motive, despre relațiile familiale ce devin tot mai complicate pe măsură ce anii trec, despre înstrăinarea dintre părinți și copii/dintre frați, despre studenție și tot ce înseamnă ea, despre prietenie și fiorii dragostei adolescentine și câte și mai câte. Fangirl poate părea simplă din descriere, dar pe măsură ce înaintezi alături de Cath prin primul ei an în calitate de studentă, descoperi o poveste complexă, amuzantă, emoționantă și reală, pe care ți-o vei aminti cu drag multă vreme după ce vei întoarce și ultima filă a cărții.

Stilul lui Rainbow Rowell se potrivește mănușă cu genul comtemporary YA, fiind simplu, dar totodată amplu, fără descrieri pompoase și cu dialoguri absolut delicioase. Acțiunea nu e neapărat ceva care să te țină cu sufletul la gură, pentru că e surprinzător de monotonă, însă personajele sunt într-atât de fermecătoare încât doar de dragul lor parcă vrei să mai citești un capitol și încă unul și încă unul. Cath, Wren, Levi, Reagan și restul personajelor secundare sau episodice sunt minunat portretizate, simpatice chiar și atunci când fac câte o prostie, pur și simplu nu ai cum să nu le iubești. Vă garantez că veți fi vrăjiți de firea awkward a lui Cath, de sufletul rebel al colegei sale de cameră, Reagan și de firea nonconformistă și ușor rebelă a lui Levi. Cât despre Simon și Baz, eroii poveștii lui Cath, va trebui să-i descopăr mai în amănunt în romanul dedicat lor – Carry On.

Fangirl mi s-a părut un roman adorabil, plin de farmec și cu o inimă puternică, pulsândă. M-am regăsit în Cath, în postura sa de mega-fan al unei serii de cărți. Mi s-a părut fascinant să descopăr viața de student din State într-o manieră nouă, care să nu implice petreceri non-stop sau mai știu eu ce. Pentru mine, Fangirl a fost o poveste aproape perfectă și v-o recomand cu drag, mai ales dacă vă regăsiți în postura de fan al… orice, nu mai contează.

Mulțumesc grupului editorial Art pentru exemplarul oferit spre recenzie!

RATING