DRAGONI, VIKINGI ȘI AVENTURI HAZLII – recenzie CUM SĂ-ȚI DRESEZI DRAGONUL, de Cressida Cowell

cressida-cowell---cum-sa-ti-dresezi-dragonul_c1

TITLU: Cum să-ți dresezi dragonul (Cum să-ți dresezi dragonul #1)

AUTOR: Cressida Cowell

PUBLICAT DE: Editura Nemira (imprintul Nemi)

DESCRIERE: Sughiț Strașnicul Stavrid al III-lea, formidabil luptător cu sabia și îmblânzitor de dragoni, a fost cel mai mare Erou Viking care a existat vreodată. Va putea să treacă Sughiț de Programul de Inițiere într-ale Dragonilor cu un dragon știrb și să se lupte cu Dragonus Maritimus Giganticus Maximus înainte că acesta să devoreze toți vikingii de pe Insula Tontului? E timpul ca Sughiț să învețe să fie un adevărat Erou.

RECENZIE:

Dragonii. Aceste făpturi de basm întâlnite în legendele din toată lumea – fie că vorbim de șopârlele înaripate și scuipătoare de flăcări specifice occidentului sau de șerpii uriași și înțelepți ai orientului – au fost mereu preferații mei. Pe când alți copii își doreau mașini scumpe sau alte minuni tehnologice, eu nu voiam decât să am propriul meu dragon alături de care să călătoresc prin toată lumea, traversând globul din înaltul cerului, și care să poată incinera pe oricine îmi greșea (aveam o imaginație cam morbidă, știu). Cum nu am reușit niciodată să găsesc unul, m-am văzut nevoit să trișez puțin și să mă „împrietenesc” cu dragonii din cărți și filme. Dintre toate reptilele mitologice pe care le-am întâlnit de-a lungul anilor, niciuna nu a reușit să aibă același impact asupra mea cum a avut Toothless din How To Train Your Dragon, singurele animații pe care le-aș revedea de zeci, sute, mii de ori și tot nu m-aș plictisi. Când am aflat că editura Nemira urma să pulbice seria care a stat la bazele celor două filme cu Hiccup și Toothless, am fost în culmea fericirii și am devorat primul volum în câteva ore.

Vikingii de pe Insula Tontului îmblânzesc dragoni de generații, folosindu-i pentru tot felul de treburi. Sughiț este fiul conducătorului clanului Huliganilor, Stoic Mătăhălosus, și majoritatea îl consideră o dezamăgire doar pentru că nu e un pachet de mușchi fără creier precum restul „prietenilor” săi. În fiecare an, o nouă generație de viitori Eroi trebuie să-și prindă și îmblânzească singuri dragonii, iar Sughiț, din cauza unor evenimente scăpate de sub control, se trezește că a pus mâna pe un exemplar din cea mai banală specie de dragoni din câte există, unde mai pui că acesta este și incredibil de micuț și… știrb. De-a lungul cărții, Sughiț va încerca tot felul de metode, una mai haioasă și mai disperată decât cealaltă, pentru a-l dresa pe Știrb, astfel încât să nu se facă de râs în timpul competiției din Joia lui Thor, atunci când dragonii tuturor Eroilor în devenire vor concura pentru a-și demonstra abilitățile.

Cum să-ți dresezi dragonul a fost… minunată, adorabilă, haioasă, plină de învățăminte și cu o droaie de ilustrații care vor stârni hohote de râs. Dacă vă așteptați (sau sperați) să întâlniți aceleași personaje și situații la limita posibilului ca în animațiile de la DreamWorks, vă spun de pe acum că nu este cazul. Singurele similarități între carte și film sunt combinația de vikingi și dragoni și unele nume; în rest, totul se desfășoară foarte, foarte diferit. Cred că e pentru prima oară când mă bucur că filmele și-au permis să se depărteze de sursa de inspirație și să ne ofere o poveste mult mai sofisticată, pentru toate vârstele, cu o distribuție fantastică în fruntea căreia se află Toothles, unul dintre cele mai expresive și minunat conturate personaje din istoria animațiilor. Dar și cartea Cressidei Cowell e impresionantă, reușind să încorporeze o grămadă de învățăminte, limbaj simplu și foarte colorat, desene aproape ca niște caricaturi ale celor descrise și sarcasm cu carul într-un volum care mi-aș fi dorit să nu se termine așa repede.

Cartea e un carusel de situații exagerate și din cale-afară de haioase. De la început, când facem cunoștință cu Sughiț, un tânăr viking destul de ciudățel, care pune mai mult preț pe abordarea intelectuală a unei probleme (spre deosebire de restul brutelor de pe Insula Tontului, pentru care nu există rezolvare mai bună decât folosirea forței), e limpede că următoarele 200 de pagini vor fi pline de aventuri puțin mai atipice față de cele cu care suntem obișnuiți din poveștile copilăriei. Un lucru la care nu m-am așteptat a fost pericolul presărat de-a lungul poveștii; cu toate că, dacă e să stau bine să mă gândesc, nu e prea plauzibil să ai o carte despre vikingi și dragoni în care să nu existe chiar nicio situație ceva mai violentă. 

Personajele sunt tare colorate, aproape diametral opuse față de ce te-ai aștepta să găsești pe o insulă plină de Eroi vikingi. Nume ridicole precum Sughiț Strașnicul Stavrid al III-lea, Piciordepeşte, Râtmucos sau Sufludecâine contrastează cu personalitățile vulcanice ale matahalelor vikinge, iar dragonii precum Ştirbul, Vaca-groazei, Suflul-salamandrei ori Moartea-violet reușesc fie să bage spaima în sufletele dușmanilor, fie să-i facă să moară de râs. Sughiț cred că se aseamănă cel mai mult cu omologul lui animat: e fragil ca un pai, rușinea clanului Huliganilor Păroşi, vikingul cu cel mai puțin potențial de a deveni un Erou, dar și singura persoană de pe Insula Tontului care gândește înainte să se arunce cu capul înainte într-o situație periculoasă și, la sfârșitul zilei, reușește să salveze ziua. Spre deosebire de Sughiț, dragonul său, Știrbul, e total diferit față de Toothless și, la început, mi s-a părut extrem de enervant, mai ales că se comporta absolut oribil cu bietul Sughiț. Spre sfârșit, atunci când  a avut a change of heart, a devenit muuult mai simpatic. Singura asemănare cu dragonul Furia Nopții din filmele animate pe care am găsit-o a fost dpdv al personalității: ambele reptile zburătoare au niște personalități foarte puternice, deși diferite – în vreme ce Știrbul e arogant și încrezut, comod și plin de tot felul de idei despre supremația dragonilor față de oameni, Toothless e altruist, prietenos și eroic. 

Deși nu e corect să tot compar cartea cu filmul, pentru că prezintă două povești total diferite, mi-e tare greu să las în urmă nostalgia, respectul și admirația ce mă leagă de animațiile How To Train Your Dragon. Da, prefer filmele, însă cartea Cum să-ți dresezi dragonul mi-a încălzit sufletul – care a devenit un mini-ghețar după ce am citit… altceva (cred că o să revin asupra subiectului săptămâna viitoare, dar nu promit) – timp de câteva ore încântătoare, m-a făcut să râd cum nu am mai făcut-o de mult și să-mi doresc să plec imediat într-o scurtă excursie, căutând cel mai apropiat cuib de dragoni și șterpelind unul pentru mine, pe care să-l dresez folosind metoda lui Sughiț.

Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul trimis!

RATING

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s