CINCIZECI DE UMBRE… ÎMBUNĂTĂȚITE

TITLU: Cincizeci de umbre întunecate (Fifty Shades #2)

AUTOR: E.L. James

PUBLICAT DE: Editura Trei

DESCRIERE: Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate ale tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle. Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract”, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia află mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări. În timp ce Christian se luptă cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din trecutul lui Grey şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa sa.

RECENZIE:

Deja știți ce impresii mi-a lăsat primul volum al trilogiei erotice scrise de E.L. James și că mi s-a părut mai mult o parodie scrisă la mișto decât un roman ce merita să fie publicat. Așa că imaginați-vă surpriza de care am avut parte atunci când, după ce am citit în jur de 150-200 de pagini din Cincizeci de umbre întunecate, am observat o… îmbunătățire considerabilă atât a poveștii, dar mai ales a personajului Christian Grey. Stilul rămâne același (tot n-am scăpat de zeițe intime și voci interioare, yey…), dar parcă e puțin mai cizelat.

La sfârșitul primei cărți, Ana îi cere lui Christian să-i arate cât de departe este dispus să meargă pentru a o pedepsi și, după câteva lovituri de bici și hotărând că nu poate suporta o asemenea durere/umilință, draga noastră domnișoară Steele decide să-l părăsească pe domnul „Cincizeci de Vicii”. Oh, my! Totuși, nu se simte împăcată cu hotărârea luată și, după nopți nedormite, zile în care încerca să-și îngroape suferința în muncă – între timp, s-a angajat ca asistent al unui consilier editorial – și vreo 50 de pagini tipărite, îi mai dă o șansă bărbatului de care este îndrăgostită. Astfel, Ana descoperă noi fațete ale misteriosului Christian și, pas cu pas, începe să-l înțeleagă și, spre surprinderea ei totală, să-l schimbe.

Față de primul volum al trilogiei, care a fost un haos din toate punctele de vedere, Cincizeci de umbre întunecate are o poveste bine închegată și atent plănuită, iar un anumit personaje principal a evoluat într-un mod surprinzător. Cu toate că abundă în secvențe erotice (destul de repetitive și plictisitoare, dacă mă întrebați pe mine), de această dată se pune accentul mai mult pe partea romantică a relației dintre protagoniști și primim mai multe detalii despre enigma care este Christian Grey. Mi-a plăcut enorm să descopăr latura încărcată de romantism a poveștii dintre Ana și Christian și, cu toate că pe alocuri a dat unele rateuri, trebuie să recunosc că E.L. James s-a descurcat surprinzător de bine la acest capitol. Am apreciat și noile adiții: Jack Hyde – șeful fustangiu și extrem de enervant al Anei, Elena Lincoln – renumita „Doamnă Robinson” și Leila – o fostă supusă de-a lui Christian, acum instablă psihic. Deși rolurile lor nu sunt chiar atât de proeminente în Cincizeci de umbre întunecate, ci mai degrabă haotic/inegal distribuite, presimt că în ultima parte a trilogiei lucrurile vor sta altfel.

Și acum să trecem la protagoniști… Ana continuă să fie de o prostie cruntă. Pe bune, cum să îi trimiți mail-uri deocheate iubitului tău de pe contul de la seviciu și să fii surprinsă atunci când acesta îți spune că tot ce ați discutat a fost salvat pe serverele companiei? Sau alta, muuult mai bună. La un moment dat, Ana și Christian sunt nevoiți să se cazeze la un hotel sub alte identități și, cum tot l-a trimis pe Taylor să le rezolve problema, Christian decide să devină, pentru o noapte, domnul și doamna Taylor. Bun, nimic neobișnuit până acum. Ce mi s-a părut o dovadă incontestabilă a cretinismului Anei a fost momentul în care s-a mirat că Taylor este numele de familie al șoferului lui Christian. Pe bune? Cu câteva zile în urmă te-ai cazat la un hotel drept doamna Taylor și acum ești surprinsă că Taylor e un nume de familie? Nu o prea agreez pe Ana, ba chiar aș putea spune că o detest. Mi se pare o alegere foarte proastă pentru a juca rolul protagonistei unei serii și nu văd ce ar putea învăța cineva de la ea. Are o personalitate slabă, habar nu are ce vrea și continuă să fie subjugată de libidoul ei enorm, probabil singura ei „calitate”. Nu o să mai pomenesc de zeița intimă și vocea interioară; pur și simplu nu am energia suficientă pentru a mă plânge de cât de exasperante au fost pe tot parcursul cărții.

Christian, în schimb, a părut un cu totul alt om față de cel pe care l-am întâlnit în prima carte. Nu o să intru foarte mult în detaliu în legătură cu schimbările prin care acesta a trecut de când l-am văzut ultima oară (nu de alta, dar v-aș strica surpriza), însă voi spune doar atât: parcă încep să înțeleg de ce s-au îndrăgostit de el milioane de cititoare. Evenimentele de la finalul primei cărți au avut un impact aproape devastator asupra lui Christian Grey (sau „Domnul Învechit în Rele” al Anei), stârnind o schimbare profundă a comportamentului și personalității acestuia. Da, rămâne la fel de obsedat de control și nu suportă când cineva îi iese din cuvânt, dar de această dată parcă a reușit să-și țină sub control impulsurile de „maestru al universului”. Mi-a plăcut, de asemenea, că am avut ocazia să văd puțin din trecutul lui Christian și, astfel, am reușit să-i înțeleg mai bine acțiunile.

Per total, Cincizeci de umbre întunecate mi s-a părut un roman mult mai reușit decât predecesorul său și sunt foarte curios de cum va evolua povestea în continuare.