ÎNTR-O VIZUINĂ ÎN PĂMÂNT TRĂIA ODATĂ UN HOBBIT…

hobbitul

TITLU: Hobbitul

AUTOR: J.R.R. Tolkien

PUBLICAT DE: Editura Rao

DESCRIERE: Aceasta este povestea despre cum un Baggins a avut o aventură şi s-a trezit că face şi zice lucruri cu totul şi cu totul neaşteptate…  Bilbo Baggins este un hobbit care se bucură de o viaţă confortabilă, lipsită de mari ambiţii şi care arareori face drumuri mai lungi decât cele până în cămara lui. Viaţa lui calmă este deranjată de apariţia vrăjitorului Gandalf şi a treisprezece gnomi. Aceştia vor să-l ia cu ei într-o aventură „într-acolo şi din nou înapoi”, căci au un plan cum să fure comoara lui Smaug, un dragon uriaş şi extrem de periculos…  Preludiu la trilogia Stăpânul Inelelor, Hobbitul s-a vândut în milioane de exemplare de la publicarea sa în 1937, devenind una dintre cele mai îndrăgite şi iubite cărţi ale secolului XX.

RECENZIE:

Hobbitul este una dintre acele povești fără vârstă, de care se pot bucura atât copiii, cât și adulții. Lumea extraordinar de complexă imaginată de Tolkien are, cu siguranță, un farmec al ei care va face deliciul generațiilor viitoare și va menține viu interesul pentru literatura fantasy de calitate. Mulțumesc librăriei online Libris pentru acest roman cu adevărat deosebit.

Cred că toată lumea e familiarizată cu povestea lui Bilbo Baggins, mai ales că trilogia de filme inspirată din mititelul roman al lui Tolkien doar ce s-a terminat la finalul anului trecut. La începutul cărții, îl întâlnim pe Bilbo: un hobbit comod, pentru care micul dejun se ia de două ori pe zi, iar din vocabular îi lipsesc termeni precum „peripeție” sau „nechibzuință”. Totul se va schimba odată cu apariția vrăjitorului Gandalf și a 13 gnomi care îi propun lui Bilbo să se înhame la o aventură ce-i va da viața peste cap.

Mărturisesc că trilogia Stăpânul Inelelor mă așteaptă să o citesc de… 5 ani. Am încercat să parcurg primul volum de 3 ori până acum și de fiecare dată mă poticneam undeva pe la jumătate. Poate că de vină e faptul că, până să-mi iau cărțile, am văzut fiecare film al trilogiei inspirate din ele de cel puțin 4 ori și aveam o imagine mai mult decât clară asupra poveștii. Dar, în aceeași măsură, a fost vinovat și stilul autorului, pentru că de nenumărate ori se insita pe anumite detalii pe care le consideram inutile și, inevitabil, sfârșea prim a mă plictisi enorm. M-am gândit că, după o pauză de 3 ani în care nu am mai încercat să revin asupra scrierilor lui, a venit momentul să-i mai acord o șansă lui Tolkien.

Hobbitul mi s-a părut un amestec destul de neomogen, o adunătură de secvențe memorabile și simpatice și unele mai puțin reușite, aproape plictisitoare. Primul capitol al cărții l-am citit cu zâmbetul pe buze și o minunată stare de bună dispoziție, la fel s-a întâmplat și cu momentele în care Bilbo a interacționat cu Gollum (personajul meu preferat din carte și din filmele LOTR) și Smaug, dragonul. Hobbitul titular, Domnul Bilbo Baggins, mi s-a părut cel mai bine conturat personaj al cărții, iar dezvoltarea lui de-a lungul romanului este mai mult decât vizibilă; Bilbo de la sfârșitul Hobbitului nu e același Bilbo de la început.

Așa cum am spus și în introducere, lumea născocită de Tolkien este incredibil de complexă, iar acest lucru se vede chiar și într-un roman scurt cum este Hobbitul (cu toate că strălucește cu adevărat abia în Stăpânul Inelelor). Atenția pe care autorul o acordă fiecărui detaliu, cum ar fi cântece specifice fiecărui popor (gnomi, hobbiți sau elfi) sau povești și legende autentice, este pur și simplu excepțională. Cu toate că de multe ori tinde spre extrema… negativă și (cel puțin așa a fost în cazul meu) să plictisească, acest lucru nu știrbește din meritele și laudele pe care Tolkien le merită. Am apreciat, de asemenea, modul în care naratorul interacționează mai mereu cu cititorul. După ce am terminat de citit romanul și m-am documentat puțin în legăură cu el, am aflat că Tolkien l-a scris ca pe o poveste pe care să le-o citească seara copiilor săi, iar acest lucru se simte din plin în fiecare cuvințel al poveștii.

Ce nu mi-a plăcut a fost senzația că acțiunea a fost grăbită și episodică, dar poate că am rămas cu impresia asta după cele 3 filme de mai mult de 2 ore fiecare, inspirate din Hobbitul. Gnomii nu au avut parte de portrete suficient de detaliate astfel încât să pară 13 personaje distincte, iar din această cauză nu m-am putut atașa de ei chiar deloc și nu mi-a păsat dacă vor reuși în misiunea lor sau nu. Filmele s-au descurcat mult mai bine la acest capitol, înzestrând fiecare gnom cu propria-i personalitate. Un alt aspect pe care nu l-am apreciat au fost disparițiile constante ale lui Gandalf, doar pentru a reapărea taman când prietenii lui se aflau în încurcătură și a-i salva.

Cu bune, cu rele, Hobbitul mi se pare genul acela de carte numai bună de citit înainte de culcare, alături de membrii mai mici ai familiei sau în compania unui ceai fierbinte. Cu siguranță o să vă bine dispună.

Mulțumesc librărieri online Libris pentru roman! Vă invit și pe voi să descoperiți multitudinea de cărți – atât în română, cât și în engleză – care se află la doar un click distanță de bibliotecile voastre. Ca bonus, pe site găsiți zilnic fel de fel de oferte și reduceri, iar transportul este gratuit!

Anunțuri

Un gând despre „ÎNTR-O VIZUINĂ ÎN PĂMÂNT TRĂIA ODATĂ UN HOBBIT…

  1. Pingback: NOU ÎN BIBLIOTECA MEA #1 (IULIE 2015) | răzvan's bookshelf

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s