LUPTÂND CU MORȚII

TITLU: Anna în Veșmânt de Sânge (Anna #1)

AUTOR: Kendare Blake

PUBLICAT DE: Editura Leda

DESCRIERE: Cas Lowood a moştenit o vocaţie neobişnuită: uciderea celor morţi. La fel ca tatăl său, Cas străbate ţara în lung şi-n lat împreună cu mama lui, o vrăjitoare inofensivă, şi cu pisica lor, care simte prezenţa duhurilor. El cercetează legende şi folclor local, încercând să ţină pasul cu morţii criminali, evitând lucrurile enervante precum viitorul şi prietenii. Când ajung într-un oraş necunoscut căutând o fantomă pe care localnicii au botezat-o Anna în Veşmânt de Sânge, Cas se aşteaptă ca totul să decurgă conform planului: urmăreşte, vânează, ucide. În schimb, el descoperă o fată prinsă într-o urzeală de blesteme şi mânie, o fantomă cum nu a mai înfruntat niciodată. Încă mai poartă rochia pe care a îmbrăcat-o în ziua din 1958, când a fost ucisă cu sălbăticie, o rochie odată albă, acum şiroind de sânge. De când a murit, Anna i-a ucis pe toţi cei care au îndrăznit să păşească în casa părăsită, în stil victorian, în care locuise. Însă lui, dintr-un motiv oarecare, îi cruţă viaţa.

RECENZIE:

Cred că îmi era cu adevărat dor de un roman fantasy young adult bun, altfel nu îmi explic cum de am devorat Anna în Veșmânt de Sânge în doar două zile (bine, am început-o vineri și am terminat-o luni, dar sâmbătă și duminică nu m-am deloc atins de ea. Vă mulțumesc pentru asta, cursuri nesuferite!).

Încă de la început suntem aruncați în mijlocul acțiunii, urmărindu-l pe Cas, protagonistul cărții, în timp ce-i vine de hac unei fantome periculoase. Cas (pe numele lui întreg Theseus Cassio Lowood) este un vânător de fantome în vârstă de numai 17 ani care, după moartea tragică a tatălui său, călătorește altăuri de mama sa și pisica familiei prin toată America în căutarea spiritelor răuvoitoare. Ultimul pont primit de la sursa lui de încredere îl poartă spre Thunder Bay, în căutarea Annei Korlov, dar nimic nu l-a pregătit pentru ce avea să întâlnească. Asta pentru că Anna nu e o fantomă oarecare, ci una extrem de puternică și violentă.

Am așteptat cu nerăbdare să apară cartea aceasta și la noi încă de când a fost anunțată pe blogul editurii Leda. A durat ceva mai mult decât mi-am imaginat inițial, dar așteptarea a meritat cu vârf și îndesat. Asemeni lui Cas, nici eu nu am fost pregătit pentru aventura ce avea să mi se aștearnă în fața ochilor. Din recenziile pe care le-am citit în avans mi-am făcut o oarecare idee în legătură cu povestea din Anna în Veșmânt de Sânge, dar între paginile cărții s-au strecurat suficiente surprize încăt să mă facă să citesc capitol după capitol după capitol și tot așa.

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost tensiunea care urca în mod constant în fiecare capitol. Multe dintre acestea se terminau exact când acțiunea începea să devină cu adevărat intensă (nu spun interesantă pentru că nu am găsit nici măcar un singur paragraf plictisitor în toată cartea), ceea ce m-a făcut să vreau să citesc tot mai mult. Ultimele 100 de pagini, de exemplu, s-au scurs ca nisipul printre degete, aproape că nu mi-am dat seama când am și ajuns la finalul cărții. Acum nu îmi doresc decât un singur lucru: continuarea! Anna în Veșmânt de Sânge se încheie cu un cliffhanger atât de frustrant, încât simt că o s-o iau razna până când următorul volum o s-și facă apariția pe rafturile librăriilor virtuale de la noi.

Dar, cu toate că ațiunea a fost pe placul meu, personajele mi s-au părut un punct slab al cărții. Nu într-atât încât să tragă în jos foarte mult lectura, dar suficient cât să mă facă să-i scad 2 puncte din rating și o steluță pe Goodreads. Pentru un protagonist, Cas mi s-a părut destul de antipatic, ignorant și arogant, iar relația dintre el și Anna a fost pur și simplu ciudată, lăsându-mi impresia că a răsărit de nicăieri. Că tot veni vorba de Anna, am fost oarecum dezamăgit de evoluția ei de-a lungul romanului. La început, Anna a fost o prezență terifiantă, înspăimântător de puternică și impulsivă; o bombă cu ceas, ce mai! Spre sfârșit, însă, a devenit un soi de Casper… Nu-mi place atunci când nu reușesc să relaționez cu niciun personaj dintr-o carte, iar dacă aș fi întrebat cine e preferatul meu din Anna în Veșmânt de Sânge nu aș putea să dau un răspuns concret.

Și, ca să jonglez între mi-a plăcut/nu mi-a plăcut, o să aduc în discuție și umorul. Pentru un roman în mare parte horror, replicile ironice, comparațiile amuzante și referințele la cultura pop se găsesc din belșug și reușesc să smulgă o mulțime de hohote de râs, mai diminuând din tonul sumbru al cărții.

O călătorie palpitantă într-un orășel bântuit de fantoma unei fete ucise cu bestialitate, un carusel al trăirilor și experiențelor paranormale situate la granița cu horror-ul, primul roman al duologiei Anna amintește de perioada de mult apusă pe când serialul Supernatural era bun. Vă recomand cu toată căldura Anna în Veșmânt de Sânge; se citește ușor, tensiunea crește de la un capitol la altul și explodează la final, dar vă avertizez: unele șcene sunt atât de șocante și grafice, încât o să vă tulbure somnul. Eu am pățit-o, și încă bine de tot!

RATING: 8/10